Primăria

Consiliul local

Oraşul Sărmaşu

Proiecte și investiții

Informaţii publice

Informații utile

Turism

zilele orasului 2016

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență

Siguranta locuintei
Votul ilegal
Inchide

Trimite unui prieten

Resurse naturale

Exportă PDF - Resurse naturale Tipăreşte pagina - Resurse naturale Trimite unui prieten - Resurse naturale

Resurse naturale de suprafaţă
Principala resursă naturală de suprafatţă o reprezintă solurile fertile ale zonei, în cea mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum şi soluri brune slab roşcate, care au permis practicarea cu eficienţă a agriculturii, aceasta fiind ocupaţia de bază a populaţiei din zonă, suprafaţa arabilului sărmăşean întinzându-se pe 4649 ha iar viile şi livezile pe 24 ha.
Păşunile şi fâneţele, întinse pe 1644 hectare, au permis ca a doua ocupaţie de bază a agricultorilor să fie creşterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine, aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine, gospodării fiind constituiţi în 5 asociaţii de crescători de animale cu 311 membrii.

Resurse naturale ale subsolului
Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogaţie inestimabilă - gazul metan, fiind după aprecierea specialiştilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ şi al conţinutului de metan. Sărmăşel se află în rândul primelor localităţi din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914.
O altă categorie de resurse naturale ale subsolului în zona oraşului Sărmaşu, este reprezentată deargile (inclusiv luturi de coastă şi de terasă), utilizateca materiiprime la fabricarea materialelor de construcţii ceramice (cărămizi, ţigle, etc.) în unităţi industriale locale.
De asemenea, în localitatea Sărmăşel există surse de nămol sapropelic, cu proprietăţi terapeutice confirmate de către laboratoarele de specialitate, care sunt momentan neexploatate organizat.

Resurse hidrografice
Hidrografia este slab reprezentată. Pâraiele şi bălţile ce rezultă din apele pluviale au o rezistenţă efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă îşi reduce debitul până la secare.
Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social - economică a localităţii în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul judeţean de alimentare cu apă, amenajându-se şi o staţie de epurare a apelor uzate şi un început de reţea de canalizare.