Primăria

Consiliul local

Oraşul Sărmaşu

Proiecte și investiții

Informaţii publice

Informații utile

Turism

zilele orasului 2016

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență

Siguranta locuintei
Votul ilegal
Inchide

Trimite unui prieten

Cadrul geografic

Exportă PDF - Cadrul geografic Tipăreşte pagina - Cadrul geografic Trimite unui prieten - Cadrul geografic

Importantă aşezare în Câmpia Transilvaniei, dobândind în anul 2003 titlul de oraş al României, Sărmaşu este situat la intersecţia paralelelei 46°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, în zona centrală a ţării, la întretăierea limitelor administrative ale judeţelor Mureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
Sărmaşu se învecinează:

  • la nord cu comuna Budeşti (judeţul Bistriţa Năsăud)
  • la est cu comuna Sînpetru de Câmpie (judeţul Mureş)
  • la sud est cu comuna Miheşu de Câmpie (judeţul Mureş)
  • la vest cu comuna Cămăraşu (judeţul Cluj)
  • la nord-vest cu comuna Mociu (judeţul Cluj).

Sărmaşu şi aşezările componente se integrează în "zona de coline joase", înălţimea medie a terenului faţă de nivelul mării fiind de 380 m. Înălţimea maximă atinsă de perimetrul sărmăşean este de 500 m.

Compoziţia geologică este reprezentată în cea mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum şi soluri brune slab roşcate, care au permis o îndelungată şi rodnică activitate agricolă.

Hidrografia este slab reprezentată, consecinţă şi a evoluţiei în decursul timpului a relaţiei om - natură, a despăduririi în scurgerea timpului a Câmpiei Transilvane. Pâraiele şi bălţile ce rezultă din apele pluviale au o rezistenţă efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă îşi reduce debitul până la secare.
Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social - economică a localităţii în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul judeţean de alimentare cu apă, amenajându-se şi o staţie de epurare a apelor uzate şi un început de reţea de canalizare.

Solurile fertile ale zonei au permis practicarea cu eficienţă a agriculturii, suprafaţa arabilului sărmăşean întinzându-se pe 4902 hectare iar viile şi livezile pe 119 ha.
Păşunile şi fâneţele, întinse pe 1644 hectare, au permis ca a doua ocupaţie de bază a agricultorilor să fie creşterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine, aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine, gospodarii fiind constituiţi în 5 asociaţii de crescători de animale cu 311 membrii.

Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogăţie inestimabilă - gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiştilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ şi al conţinutului de metan, acesta a situat Sărmaşu rândul primelor localităţi din europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Căile de comunicaţie sunt reprezentate de drumul judeţean ce face legătura între oraşele Luduş şi Bistriţa şi pe care sunt înşirate 4 sate componente ale unităţii administrative Sărmaşu, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sărmăşel Gară drumul naţional 16, care face legătura oraşelor Reghin şi Tg. Mureş cu Cluj Napoca. Căile de comunicaţie sunt completate de existenaţa unei linii de cale ferată cu ecartament normal ce face legătură între Luduş şi Bistriţa şi care trece prin patru din cele opt aşezări componente ale Sărmaşului. La cele de mai sus, se adaugă reţeaua de drumuri şi străzi, din care 48 de străzi modernizate cu pavaj din piatră, 9 străzi cu covor asfaltic şi 2 drumuri de ţară pietruite.